Viitorul este galben !

     România este sub asediul frigului. Temperaturi cu foarte multe grade sub zero,  vântul rece şi tăios bate cu putere, iar zăpadă imaculată respinge violent razele plăpânde al unui soare obosit. Iarna a pus stăpânire pe întreaga ţară şi la propriu, dar mai ales la figurat. Gerul  care domina clasa politica de la guvernare, şi care s-a propagat în ultimii ani în sufletele calde ale romanilor, pare să nu slăbească deloc.

     În ciuda faptului că România a început să clocotească în sucul propriu, iar manifestările politice au fost un indubitabil semnal de alarmă care trebuia să pericliteze scaunele unor oameni precum Băsescu, Boc sau Udrea, primăvara pare încă departe, dar nu atât de departe. În tot acest timp, chiar dacă oamenii au renunţat să-şi mai exprime frustrările şi nemulţumirile în stradă, opoziţia luptă prin toate mijloacele ortodoxe pentru a eradica unul dintre cele mai bizare, fanteziste, irealiste şi nu în ultimul rând degradante regimuri politice pe care le-am experimentat în ultimii ani.
     Pot să recunosc, cu mâna pe inimă şi cu sufletul deschis, că mandatul lui Traian Băsescu, preşedintele celor 5 milioane de romani imaginari, a fost unul dezastruos din toate punctele de vedere. Cu un anume infantil Emil Boc într-o funcţie de prim-ministru, enorm de mare pentru umerii săi  de ardelean sighinaş, care nici în al doisprezecelea ceas nu înţelege cu adevărat ce se întâmplă în jurul său. Este precum un câine credincios care dă voios din coadă atunci când stăpânul, pentru care respira prin toţi porii săi, mai face câte o declaraţie prin presa prin care îl numeşte "partener în ceea ce este de făcut în România". Mai trebuie să menţionez că cel mai bun partener al omului, de-a lungul timpului, a fost câinele sau este la mintea cocoşului? Cocoş mai mult ca sigur, Elena Udrea este o altă apariţie politică din aparatul guvernamental falimentar care încinge prezenta ori de câte ori încearcă să cânte cucurigu.
     Cu amărăciune şi indignare am remarcat atitudinea Elenei din ultimele câteva zile. Ştiţi voi, imediat după ce apele învolburate s-au mai calmat, doamna sfidătoare a ieşit în presă cu o declaraţie mai mult decât halucinantă. În opinia domniei sale, Guvernul nu trebuie să-şi dea demisia, doar are nevoie de o "recredibilizare". Şi aceasta "nu pentru că acei oameni (ministrii) nu au muncit pe brânci ci pentru că este nevoie de un nou moment care să genereze speranţa, de un nou drum pe care să se pornească în forţă." Aceste cuvinte, parţial adevărate, mă duc cu gândul că defunctul PDL nu mai poate genera speranţa nici în lumea celor drepţi, iar singura soluţie salvatoare a corabiei, lăsată în derivă de un comandant chior, este forţa şi coerenţa de care dă dovadă USL-ul, în frunte cu un Crin Antonescu mai hotărât că niciodată.
     Speranţa unei primăveri timpurii este de partea noastră, drumul este al nostru şi cu siguranţă că viitorul este galben. A venit vremea ca PNL-ul să-şi arate adevărata faţă, să scoată oamenii capabili pe câmpul de luptă şi doar împreună putem să schimbăm sistemul ticăloşit şi corupt care domina România de atâta vreme. Doar împreuna putem să ne cladim un viitor solid!


                                                 Tiberiu Molnar
                                             Membru TNL Braila